Societatea informaţională este un obiectiv al dezvoltării şi nu un ţel în sine; ea reprezintă o componentă esenţială a programului guvernamental politic şi economic pentru dezvoltare şi o condiţie majoră pentru integrarea României în structurile euroatlantice. Suportul tehnologic al societăţii informaţionale este asigurat prin convergenţa a trei sectoare: tehnologia informaţiei, tehnologia comunicaţiilor şi producţia de conţinut electronic.

Industria ICT românească (information and communications technology - tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor) produce echipamente de calcul, transmisii de date şi telecomunicaţii, software şi servicii, având o rata de creştere pozitivă. Producătorii de hardware, care au suferit o cădere serioasă după 1989, au devenit din nou profitabili asamblând echipamente, mai ales cu componente de ultimă generaţie. Calitatea producţiei, eficienţa procesului de asamblare, un design inteligent şi managerul eficient au dus la fabricarea unor echipamente de calcul şi transmisie de date foarte performante, produse în România, care acoperă peste 50% din piaţa internă. Peste 250 de companii, multe dintre ele deţinătoare ale certificatului ISO 9001 pentru acest tip de activitate, produc aproximativ 50.000 de PC-uri anual.

Industria de software se dezvoltă remarcabil, 4800 de firme declarând o astfel de activitate. În sectorul de software şi servicii conexe lucrează peste 35.000 de angajaţi. Numărul specialiştilor români este în continuă creştere, acest lucru datorându-se extinderii pieţei. Produsele software dezvoltate şi serviciile furnizate sunt estimate la aproape 200 milioane de euro anual. Industria software a înregistrat o creştere exponenţială deoarece marile corporaţii folosesc mână de lucru de înaltă calificare din România pentru a dezvolta software în sistem offshore. Acesta este un segment de piaţă care ocupă o proporţie semnificativă din mâna de lucru specializată în IT. Cu toate acestea, există un potenţial de lucrători de înaltă calificare disponibili pentru dezvoltarea unor produse mai competitive de tehnologie de vârf.
Numărul adreselor de Internet înregistrate era de 80.000 site-uri de Web la sfârşitul anului 2003, pentru 45.000 de domenii. Numărul de locuitori cu acces la Internet era de peste 2.000.000 de utilizatori (9% din totalul poţiei).

Guvernarea electronică (e-government). Implementarea şi dezvoltarea unor legături electronice între administraţie şi cetăţeni şi mediul de afaceri reprezintă una dintre principalele direcţii ale strategiei de implementare a societăţii informaţionale în România. Sistemul românesc de achiziţii publice electronice (e-procurement), construit în 2002, este unul dintre punctele de referinţă în ceea ce priveşte aplicaţiile de e-government în Europa. Succesul său este dovedit de totalul valorilor tranzacţionate, peste 1 miliard de euro, cu o rată de economisire de 21%. De regulă, se deschid peste 10.000 de invitaţii la licitaţie, implicând 800 de instituţii publice şi peste 8.000 de ofertanţi. În 2003 şi 2004 a continuat lansarea proiectelor de e-government, cum ar fi plata taxelor prin mijloace electronice şi folosirea semnăturii electronice pentru serviciile administraţiei publice.

Educaţia bazată pe e-learning (învăţare prin mijloace electronice) este unul din principalele obiective ale implementării societăţii informaţionale în România, care va asigura accesul pe scară largă al elevilor şi studenţilor la comunicaţiile internaţionale şi la schimbul de date. Pentru realizarea acestui obiectiv, au fost finanţate şi s-au finalizat un număr de acţiuni precum introducerea sistemelor educaţionale asistate de computer în licee şi universităţi. În 2003 toate şcolile româneşti au fost echipate cu laboratoare de informatică.

În 2001-2002 a fost adoptat un cadru juridic larg pentru a liberaliza şi încuraja dezvoltarea serviciilor specifice societăţii informaţionale ca răspuns la nevoile şi cerinţele cetăţenilor. În momentul de faţă, piaţa serviciilor de IT - cum ar fi transmisiile de date şi furnizarea serviciilor de Internet, dezvoltarea comerţului electronic, serviciile IT cu valoare adăugată, serviciile de Internet pe bază de CATV (televiziune prin cablu) - este total liberalizată.
În România accesul neautorizat la reţelele private, atacurile hackerilor, răspăndirea viruşilor informatici, frauda electronică se pedepsesc prin lege.
Legea semnăturii electronice, legea comerţului electronic, legea privind prelucrarea datelor personale şi protecţia confidenţialităţii în telecomunicaţii, legea privind protecţia cetăţenilor în procesul de prelucrare a datelor personale şi libera circulaţie a acestor date au fost adoptate în România, în conformitate cu directivele UE.

Sistemul românesc de achiziţii publice electronice, creat în martie 2002, reprezintă unul dintre punctele de referinţă în ceea ce priveşte aplicaţiile de tip e-government în Europa. În următorii ani se vor economisi peste 750 milioane euro prin extinderea sistemului electronic de achiziţii publice (e-procurement) la întreaga administraţie publică şi la toate produsele şi serviciile din ofertele publice.

Scopul acestei pagini de Web este de a permite tuturor persoanelor interesate să notifice autorităţile în legătură cu acţiunile aparent ilegale din domeniul societăţii informaţionale, care se referă la: folosirea datelor personale, fără acordul posesorului, pentru a accesa unele servicii; trimiterea unor mesaje comerciale fără acordul prealabil al adresantului; trimiterea deliberată şi repetată a unor mesaje purtătoare de viruşi; activităţi neautorizate de monitorizare şi stocare a datelor; operaţiuni neautorizate în interiorul unui sistem informatic; blocarea unor servicii sau servere prin atacuri de tip DOS (denial of service).
Confidenţialitatea tuturor informaţiilor este garantată.

Acest sistem va contribui la dezvoltarea unui sistem sanitar nou şi modern, disponibil pentru toţi cetăţenii români. Proiectul dovedeşte utilitatea "biroului unic" (one-stop shop) pentru furnizarea tuturor informaţiilor privind domeniul medical către pacienţi şi cadrele medicale.

Acest proiect constă în realizarea unui portal de tipul "biroului unic", care asigură accesul la serviciile de e-government, precum şi schimbul de informaţii şi documentare electronice între agenţiile guvernamentale. Prin generalizarea acestui sistem, birocraţia va fi diminuată, va creşte transparenţa şi se vor dezvolta serviciile interactive.

Proiectul reprezentă un punct unic de acces la cele mai utilizate formulare ale administraţiei publice în relaţiile cu cetăţenii şi mediul de afaceri. Proiectul constă în realizarea unui gateway care conţine: formulare din domeniul administraţiei publice proiectate pentru interacţiunea cu cetăţeanul şi mediul de afaceri; legi şi reglementări care definesc/reglementează interacţiunea dintre cetăţeni, mediul de afaceri şi administraţia publică; documente explicative incluzând instrucţiuni cu privire la modul de completare a acestor formulare; furnizarea unor servicii publice: înregistrarea formularelor, înregistrarea utilizatorilor, prelucrarea formularelor primite etc.
În ce priveşte identificarea electronică a funcţionarilor publici într-o primă fază: semnăturile electronice şi certificatele digitale sunt folosite pentru identificarea angajaţilor; această aplicaţie va supraveghea şi gestiona dreptul de acces la diferite aplicaţii sau sisteme de date; autentificarea în procesul de comunicare; comunicarea va fi criptată, fiind necesară validarea pentru accesarea conturilor de e-mail.

Acest proiect face parte din procesul de implementare a guvernării electronice, care a fost iniţiat în 2001 de MCTI. Obiectivele de bază ale sistemului sunt: realizarea unui târg virtual al locurilor de muncă unde să se întâlnească angajatorii şi cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă; demonstrarea necesităţii, avantajelor şi eficienţei utilizării tehnologiei informaţiei în domeniul resurselor umane; asigurarea ocaziei pentru toată lumea de a-şi pune în valoare capacităţile personale şi competenţa în diverse zone ale tehnologiilor de vârf.

Info-kiosk este un portal de Web, o unealtă pentru cetăţeni, uşor de folosit. El reprezintă un sistem distribuit geografic, accesul la el fiind posibil de oriunde. Poate fi folosit prin interfaţa specifică info-kiosk şi, de asemenea, prin browserele de Internet, respectându-se criteriile de performanţă care asigură funcţionalitatea şi rapiditatea sistemului. Implementarea proiectului are ca obiectiv amplasarea a 4280 de info-kioskuri în toată ţara şi, în special, în zonele unde nivelul de informaţie este scăzut.

E-referendum reprezintă o unealtă modernă pentru realizarea sondajelor de opinie folosind Internetul. Proiectul de referendum se referă la studierea opiniei publice în cadrul unui referendum la nivel naţional sau local. În acelaşi timp reprezintă un cadru excelent pentru utilizarea pe scară largă a Internetului şi a mijloacelor electronice. Sistemul va oferi cetăţenilor o alternativă prietenoasă şi economică pentru a-şi exprima opţiunea cu privire la un subiect de interes naţional.

Acest proiect constă într-un program care permite culegerea, stocarea şi utilizarea datelor statistice în domeniul informaticii. El a fost realizat cu sprijinul Institutului Naţional de Statistică. Rezultatele finale sunt prezentate sub formă de grafice şi tabele, accesibile unui public larg.

Sistemul reprezintă o extensie a sistemului de plată a taxelor pe bază de card.

Este un sistem de achiziţii, folosindu-se tehnologii de Web pentru transferul online al facturilor furnizorilor. Acesta este un sistem dedicat mediului de afaceri.

Principalele obiective ale proiectului e-Market de comerţ electronic sunt: să se demonstreze necesitatea, avantajele şi eficienţa utilizării tehnologiilor moderne în mediul economic românesc; să se dezvolte o piaţă virtuală pentru produse şi servicii care să permită cumpărătorilor şi vânzătorilor să se întălnească, să negocieze şi să realizeze tranzacţii comerciale, totul cu sprijinul tehnologiilor de Web; să se asigure şanse egale şi informaţii transparente pentru toţi agenţii din mediul economic; să se optimeze preţurile de achiziţii prin armonizarea cererii şi ofertei; să se reducă costurile de marketing şi distribuţie; să se asigure accesul continuu la un cadru virtual de afaceri; viteza mare pentru accesul la informaţii.

Statisticile oferite de Ministerul Comunicaţiilor şi al Tehnologiei Informaţiei confirmă dezvoltarea continuă a sectorului IT. În ceea ce priveşte domeniile .ro, numărul utilizatorilor a crescut de la 16.000 (în 2000) s-a ajuns la 57.000 de utilizatori (în 2003). Parcurile tehnologice găzduiesc inclusiv zeci de firme IT. În parcul de soft de la Galaţi, spre exemplu, locaţie pentru 50 de firme de IT, funcţionează centre de excelenţă Microsoft, Oracle-HP, Sun, IBM, centre de prezentare şi transfer tehnologic, laboratoare de dezvoltare software, în care lucrează specialişti locali.
România şi Japonia au primit Premiul Global de Excelenţă în Tehnologia Informaţiei pentru "Iniţiativele e-Gouvernment" distincţie acordată de WITSA (World Information Technology and Services Alliance) în cadrul Congresului Mondial privind Tehnologia Informaţiei.
În urma votului celor 53 de asociaţii naţionale membre WITSA, iniţiativele României în domeniul e-Gouvernment au fost considerate ca fiind cele mai performante. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a fost declarat câştigător la categoria "Premiu de Excelenţă în Sectorul Public". România este singura ţară din Europa căreia i-a fost acordat acest premiu în 2004, fapt care reprezintă o confirmare la nivel internaţional a politicii de dezvoltare a sectorului tehnologiei informaţiei, iniţiate şi coordonate de MCTI. Proiectele dezvoltate la nivel naţional precum sistemul electronic de achiziţii publice portalul pentru servicii e-Gouvernment, sistemul electronic de alocare a autorizaţiilor de transport internaţional rutier de marfă şi-au dovedit eficienţa prin valoarea economiilor la bugetul de stat, prin stimularea utilizării Internetului, fiind instrumente indispensabile în procesul de debirocratizare. Rezultatele obţinute de România au fost posibile şi datorită competenţelor existente în acest domeniu, în sectorul privat.
În România există 250 de centre de cercetare în care, anual, îşi încheie studiile 30.000 de tineri, dintre care 5.000 calificaţi ca ingineri în sectorul IT, numărul absolvenţilor români specializaţi în acest domeniu fiind de 5 ori mai mare decât în Rusia şi de 7 ori mai mare decât în India.