Sângele ombilical este sângele copilului nou născut, care după secţionarea cordonului ombilical rămâne în placentă şi cordonul ombilical ataşat acesteia. În mod normal, placenta se distruge prin incinerare împreună cu sângele ombilical.

Placenta este un organ al cărui rol a fost în timpul vieţii intrauterine de transfer de gaze (oxigen, dioxid de carbon) şi substanţe nutritive din sângele mamei în cel al copilului şi al cărui rol s+a încheiat odată cu expulzarea fătului din uter. Uneori, o mică cantitate de sânge ombilical se recoltează la naştere şi se foloseşte pentru analiza principalilor parametri biochimici, care definesc starea de sănătate a noului născut.

Sângele copilului nou născut se deosebeşte semnificativ de sângele persoanei adulte sau de sângele unui copil mai mare. Proprietatea deosebită a acestui sînge este conţinutul crescut de celule embrionare (celule stem). În sângele ombilical aceste celule sunt la fel de numeroase ca şi în măduva osoasă hematoformatoare.

Pe de altă parte, sângele din placentă conţine un tip de hemoglobină total impropriu schimbului gazos în cazul respiraţiei atmosferice (schimburile gazoase între sânge şi aerul atmosferic au loc în plămâni) şi urmare acestui fapt, aceste celule mor şi sunt înlocuite cu hematii normale. Icterul ce apare în primele zile de la naştere este determinat tocmai de către aceste hematii ce sunt înlocuite în totalitate.

 

 

 

Sursa: http://www.cordbloodcenter.com/