O partida de pescuit in Delta Dunarii

Izvorand din muntii Padurea Neagra din Germania si traversand opt tari si trei capitale, parcurgand 2857 km, Dunarea, cel e-al doilea fluviu ca marime din Europa, isi incheie drumul formand inaintea contopirii sale cu Marea Neagra, una din cele mai frumoase delte din Europa si chiar din lume.

Istoria Deltei Dunarii incepe acum 10.000 de ani, prin depunerea mai multor straturi de aluviuni succesive, ce vor colmata golful maritim existent la varsarea Dunarii in Marea Neagra, aceasta fiind obligata sa se retraga in matca sa. Din nisipul marin si din aluviuni se fomeaza marile grinduri, insulele Deltei, Letea, Caraorman, Saraturile Sf. Gheorghe. Treptat se formeaza cele trei brate, incepand cu bratul Sf. Gheorghe (69.7 km), apoi bratul Sulina (63.7km) si terminand cu cel mai tanar

bratul Chilia (120 km). Intre aceste brate s-au format o multime de legaturi naturale, canale si lacuri, prin care, la cotele favorabile ale fluviului, s-ar putea strabate intreaga Delta. Suprafata totala a Deltei este de 5800 km2 , cuprinzand si complexul lagunar Razelm Sinoe.

Orasul Tulcea este poarta de acces catre Delta Dunarii. Ridicat pe sapte coline acest fost oras comercial a devenit in prezent un importantport riveran si maritim, precum si cel mai important centru al industriei de pescuit din Romania. Ca punct de interes pentru turisti amintim Muzeul Deltei Dunarii din Tulcea care ofera sansa initierii in flora si fauna acestei zone, precum si in modul >>

Delta Dunarii - Reteaua hidrografica

Delta Dunarii se afla la intretaierea paralelei 45° latitudine Nord cu meridianul
29° longitudine Est. Suprafata: 4.152 km2 din care 3.446 km2 teritoriu
romanesc. Zona este relativ plana, cu o inclinatie de 0,0060/00, acoperita cu
apa permanet ori temporar in proportie de 70-80%. Are aspectul unui triunghi
echilateral cu laturile de cca 80 km lungime. La un debit de 5.000-9.000
m.c./sec., transporta anual, in medie, 50 de milioane de tone de aluviuni
(aproximativ de 8 ori mai mult ca Tibrul si de 20 de ori mai mult ca Rinul).
Temperatura apei (ora 13): iunie 20° iulie, august 22°, septembrie 18°.
Principalele cursuri de apa sunt cele 4 brate de varsare ale Dunarii in mare:

1. CHILIA - cel mai nordic brat si cel mai activ, cu doua grupari de ramificatii si o microdelta proprie. Lungime: 105 km pana la Periprava; latime maxima: 1.000 m; adancime maxima: 39 m. Transporta cca 60% din totalul apelor fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,56. Navigatie de interes local.

2. TULCEA - brat care se intinde intre ceatalurile Chilia si SF. Gheorghe (pe malul drept, orasul Tulcea). Lungime: 19 km; latime maxima: 300 m; adancime maxima: 34 m. Transporta cca 40% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate:1,40. Cale principala de navigatie.

3. SULINA - cel mai scurt, mai drept si mai amenajat brat de varsare. Lungime: 64 km; latime maxima: 250 m; adancime maxima: 18 m. Transporta cca 22% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,03. Canal de trafic fluvio-maritim (la adancimea minima obligatorie de 7,32 m, pot circula nave de 7.000 t).

4. SFANTU GHEORGHE - cel mai cechi brat de varsare a Dunarii in mare. Lungime: 64 km; latime maxima: 550 m; adancime maxima: 26 m. Transporta cca 22% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,60. Navigatie de interes local. >>

BIODIVERSITATE

Un recent studiu al Academiei Romane, a relatat existenta a aproximativ
5000 de specii diferite de plante, animale si insecte care traiesc in Delta
Dunarii. Flora este compusa din elemente autohtone, specii mediteraneene,
balcanice, asiatice si reprezentata de cea mai compacta zona stuficola din
lume ca intindere ca si padurea de stejari si liane mediteraneene de pe
grindul Letea si Caraorman, cu vegetatie specifica nisipurilor litorale.

1. Delta Dunarii - Flora
Extrem de bogata, se desfasoara pe trei niveluri:
a) Plante cu frunze plutitoare - nufarul alb (Castalia alba), nufarul galben (Nuphar luteum), iarba broastelor (Hydrocharis morsisrane), ciulinii de apa (Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizacul Stratiotesaloides)
b) Plante riverane si de plaur - stuf (genul Phragmites) cca 80% si papura (genul Typha) 20%, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macris (Rumex hidrolapatum), "Nu ma uita" (Myositis palustris), izma broastei cucuta de apa (Cicuta virosa)
c) Plante de uscat - salcia alba (Salix alba), plopul (Populus), arinul (Alnus), frasinul (Fraxinus), padurile combinate de pe grinduri.

2. Delta Dunarii – Fauna
Delta Dunarii adaposteste peste 3.400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale.

Pasari
Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene. Sunt inregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong, ciocintors, califar, pelican), european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuf, presura, boicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul por, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean), chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).

Pasari - monumente ale naturii
Aici putem enumera "monumente albe" (pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare sau starcul alb, egreta mica, lebada muta, lebada cantatoare) si "monumente policrome" (piciorongul, ciocintorul, califarul rosu, vulturul codalb).

Pesti
Se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in Delta propriu-zisa. Pe bratele de varsare ale Dunarii, prezente obisnuite sunt cega, obletul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul. Caracuda, bibanul si platica prefera apele mai calme iar mediul salmastru este pot de la biban si stiuca la chefal si cambula in functie de salinitatea apelor, sectorul marin adapostind majoritar acipenseridele (morun, nisetru) si clupeidele (scrumbiile de Dunare). Insa faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega), chefalii (in patru specii din genul Mugii) si scrumbiile (Alosa Pontica).

Mamifere
Numarul si varietate acestora sunt asigurate de zonele mai inalte, ocolite in general de ape. Putem spune ca prin diversitatea impresionanta a habitatelor si a formelor de viata pe care le gazduieste intr-un spatiu relativ restrins, Delta Dunarii constituie un adevarat muzeu al biodiversitatii de o valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal. Intalnim vidra, nurca, bizamul (blanuri pretioase), iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica. Nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere, colonii de serpi.

Particularitatea lacurilor din Delta Dunarii de a fi invadate de vegetatie si adancimile mici ale apei (1-2 m) care duc la dezvoltarea bradisului in timpul verii, fac ca pescuitul la stationar sa fie mai dificil. De aceea, in general in lacuri se pescuieste la lingurite stiuca si biban, chiar daca sunt pote si de alte specii de pesti: crap, somn, salau, caras, etc.

Crapul si somnul prefera adeseori sa intre sub plauri ceea ce face imposibil pescuitul lor, si numai metodele traditionale (varse, taliane) au sorti de izbanda in aceste locuri.

Pe majoritatea canalelor din Delta exista curenti de apa, de aceea in general apa este tulbure si pescuitul la stiuca cu naluci nu este fructuos, chiar daca exista stiuca.

Lipsa vegetatiei pe fundul canalului, in special in zona gropilor, grindurile fluviale care insotesc canalele si permit instalarea sculelor, inlesnesc si incurajeaza pescuitul la stationar.

De aceea pe cursul canalelor si garlelor se pescuieste, in general la somn, crap, salau, biban, platica, caras, etc.

Exceptiile sunt canalele colmatate sau lipsite de curenti, unde se prinde si stiuca la lingurita.

Natura Deltei Dunarii

Clima Climatul continental predominant, cu numai 450mm3 de ploaie anual, este influentat temporar de apropierea deltei fata de Marea Neagra si de umiditatea ce se ridica din nenumarate lacuri si canale.

Vegetatia din Delta Dunarii

Acesta este cel mai mare tinut mlastinos din Europa ce cuprinde probabil cea mai mare intindere de stufaris din lume.

Vegetatia deltei este dominata de stuf Phragmites australis care formeaza insule fixe sau plutitoare de vegetatie putrezita (plauri) cu Typha angustifolia si Scirpus sp.

Stuful acopera aproximativ 1.700 de km patrati iar plaurii cca. 1.000 km patrati in timp ce toata suprafata neinclusa este de doar 148 km patrati.

Deasemeni se mai gasesc vaste specii de nuferi Nymphaea alba , Nuphar luteus si Stratiodes alloides. Tinuturile mai inalte suporta etaje de Salix , Populus , Alnus si Quercus. Suprafetele nisipoase sunt acoperite cu iarba si alte specii de stepa.

Elementele padurii sunt cel mai bine observate in Padurea Letea aflandu-se intr-o serie de etaje de-a lungul unor dune de pana la 250m lungime si 10m latime, unde copacii ajung la inaltimi de cca. 35m.

Sunt prezente specii ca :

- Quercus robur

- Q. pedunculiflora

- Populus alba

- P.nigra

- Fraxinus ornus

- F. angustifolia

- F. palisae

- Pyrus pyraster

- Tilia tomentosa

- Ulmus sp.

- Alnus glutinosa.

Intre speciile de tufe putem aminti Crataegus monogyna , Euonimus europea , Cornus mas , C. sanguinea , Rhamnus frangula , R. catharctica , Viburnum opulus , Berberis vulgaris , Hippophae rhamnoides , Tamarix spp. si occasional Corylus avellana. Trasatura caracteristica padurilor din delta o constituie abundenta de plante agatatoare cum ar fi Periploca graeca , Clematis vitalba , Vitis sylvestris si Humulus lupulus.

Primavara, pamantul este acoperit de Convallaria majalis. Plantele rare sau pe cale de disparitie includ : Convolvulus persica , Ephedra distachya , Merendera sobolifera , Plantago coronopus si Petunia parviflora.

Fauna din Delta Dunarii

Peste 300 de specii de pasari au fost inregistrate, din care peste 176 se inmultesc, cele mai importante fiind : cormoranul Phalacrocorax carbo sinensis (3,000 perechi), cormoranul pitic P. pygmeus (K) (2,500 perechi, acoperind 61% of the world's potion), pelicanul alb Pelecanus onocrotalus (2,500 perechi reprezentand 50% din potia totala de reproducere), pelicanul dalmatian P. crispus (E) (estimat la 150 perechi, poate acum doar 25-40 perechi, pe insulele plutitoare de pe lacul Hrecisca, care reprezinta 5% din potia totala), batlanul de noapte Nycticorax nycticorax (2,100 perechi), batlanul squacco Ardeola ralloides (2,150 perechi), egreta alba Egretta alba (700 perechi), egreta mica E. garzetta (1,400 perechi), starcul rosu Ardea purpurea (1,250 perechi), glossy ibis Plegadis falcinellus (1,500 perechi), barza alba Ciconia ciconia (many), lebada muta Cygnus olor (500 perechi), vulturul cu coada alba Haliaeetus albicilla (V) (8 perechi), marsh harrier Circus aeruginous (300+ perechi), osprey Pandion haliaetus (3 perechi), soim Falco cherrug (1-2 perechi), soimul rosu F. vespertinus (150 perechi), starcul sandwich Sterna sandvicensis (1,700 perechi), starc S. hirundo (20,000+ perechi), starcul cu mustati Chlidonias hybridus (20,000+), si starcul negru C. niger (10,000-20,000 perechi). Se mai pot adauga nenumarate specii de rate s i gaste salbatice, din care unele, pe cale de disparitie, se gasesc aici in proportie de peste 90%.